Beneficiile argilei

Argila

Prezentare generala

Nu exista, inca, o explicatie stiintifica despre modul cum actioneaza argila. Face mult bine deoarece, odata intrata in organism, ea se indreapta acolo unde se afla raul. Se spune ca se intampla asta pentru ca a fost inzestrata de Dumnezeu cu inteligenta… Sa-I multumim Lui pentru darul binecuvantat si sa folosim cu incredere acest panaceu.

Calitati curative si actiune farmaceutica

Stiati ca argila are o compozitie asemanatoare cu aceea a corpului nostru? Contine minerale (calciu, magneziu, siliciu, fier, potasiu etc.), fapt care ii permite sa curete toxinele din sange. Acest amestec de silicati si fragmente de cuart si mica, este un adevarat miracol pentru sanatate. Se pare ca silicatul de aluminiu ii confera proprietatile cicatrizante, iar alti produsi de care dispune ii explica proprietatile antitoxice. Completeaza necesarul de compusi anorganici, restabileste echilibrul acido-bazic, reglementeaza digestia, stimuleaza activitatea glandelor endocrine si combate hiperaciditatea.

Se gaseste sub diverse sortimente: argila alba, galbena, rosie, verde si gri, cea mai buna (in sensul continutului de informatii si energii benefice) fiind cea galbena (are cel mai mare continut de fier, magneziu si calciu), urmata de argila alba.

Fie ca e folosita intern, fie ca doar ia contact exterior cu organismul, ea se localizeaza in final spre locul afectat, absoarbe ceea ce este nociv, apoi expulzeaza, de regula pe calea tubului digestiv. Este absolut uluitor cum acest pamant viu si misterios, dar binecuvantat de Dumnezeu, indiferent ca ia contact cu organismul pe cale bucala, anala, vaginala sau dermica, se indreapta exact catre locul in care se afla cantonat raul care a afectat organismul…

Asadar, argila:

  • are o remarcabila putere de absortie, dar si putere antitoxica;
  • are deosebite proprietati cicatrizante;
  • potenjeaza fortele de aparare ale organismului;
  • ajuta la echilibrarea radioactiva a corpului;
  • reincarca celulele organismului cu energie vitala, revigorandu-le;
  • ajuta la normalizarea tensiunii arteriale;
  • protejeaza bolnavii de diabet;
  • are efect tonic asupra sistemului nervos si alunga stress-ul.

Afectiuni pentru care se recomanda: afectiuni ale cailor respiratorii, arsuri, probleme ale ochilor, ulcer si gastrita, insufiecienta hepatica si biliara, colite nefritice sau litiazice, probleme ale tenului.

Argila-rosie

Din fericire, nu are efecte adverse

Tratamentele cu argilă, folosite încă din antichitate, sunt apreciate pentru efectele terapeutice remarcabile. Specialiştii consideră că argila este un medicament al viitorului.

Deşi mai are proprietăţi necunoscute farmacologic, compoziţia ei este asemănătoare cu aceea a corpului omenesc: conţine numeroase minerale, printre care calciu, potasiu, siliciu, fier, fapt care-i permite să cureţe toxinele din sânge. În plus, în compoziţia argilei există şi minerale necesare regenerării organismului uman, pe care nu le putem procura din alimente.

Efectul argilei din test, asupra corpului

Asa cum am precizat anterior, argila nu are niciun efect advers, mai mult decat atat aceasta aduce indirect, prin procesul de coare, pe langa gustul inconfundabil al painii in test si numeroase beneficii.
Testul din argila rosie are urmatoarele beneficii:

  • are o remarcabila putere de absortie, dar si putere antitoxica;
  • potenjeaza fortele de aparare ale organismului;
  • ajuta la echilibrarea radioactiva a corpului, datorita compozitiei sale.
  • reincarca celulele organismului cu energie vitala, revigorandu-le;
  • ajuta la normalizarea tensiunii arteriale;
  • protejeaza bolnavii de diabet;
  • are efect tonic asupra sistemului nervos si alunga stress-ul.
    Coreland toate aceste beneficii cu gustul extraordinar ai painii la test, putem afira ca testul nu este doar un simplu cuptor mobil, este si un obiect cu puternice caracteristici farmaceutice, un produs bio, care pe langa faptul ca permite pregatirea unei hrane gustoase, acesta duce si la cresterea calitatii vietii prin beneficiile pe care le aduce.

Credinte, practice, obiceiuri

Cand femeile fac teste,.nu li da «buna-ziua», ca li se sparg testele, ci li zi «bun lucru, femei harnice!» (Valcea)
Cine are copil mort nu-i bine sa calce pamant pe test ca cica indeasa copilul in pamant. (Teleorman)
Femeia insarcinata sa nu se uite cand se fac testele ca sa nu-i iasa copilul „testos”.
Testul spart sa nu-l arunci in drum sau in gunoaie, ca faci buboaie.(Valcea)
Tastele facute la Ropotin se baga in apa, ca sa ploua. (Valcea)
Nu se imprumuta testul din vatra, pentru a nu se aduce ghinioane in gospodarie. (Olt)
Stabilitatea testului in vatra a dat nastere la proverbe: „E umblat ca testul in vatra”, se spune despre persoanele care nu au deposit perimetrul satului.
La nunta, cand mireasa vine pentru pima data in casa mirelui, este asezata pe test, pentru a avea stabilitate in noua casa; asa cum sta testul nemiscat in vatra, sa stea si ea in casa. (Olt);
Atunci cand se sparge, testul trebuie pus la un loc curat, e pacat sa se joace in picioare pamantul care l-a hranit. (Olt)
Spargerea testului intr-o perioada de seceta, poate provoca ploaia. Pentru dezlegarea ploilor se arunca un testi in apa.
La vatra de foc si la test se faceau si vraji pentru fetele care doreau sa se marite. (Olt)

Retete

„Pregatea femeia aluatul de cu seara, cu turtite din spuma de vin si faina; dimineata framanta. Framanta coca mult, sa iasa painea
buna; o punea la dospit in copaita de lemn, o invelea cu stergar de canepa. O lasa sa creasca. Aprindea foc de lernne. Flacarile dogorau vatra si gura testului ridicat pe doua picioruse din caramida deasupra vetrei. Cam trei sferturi de ora ardea focul.
Cand focul incepea sa se potoleasca, aduna jaragaiul (jarul) cu vatraiul, de jur-imprejurul testului. Lua apoi coca. Incepea s-o intinda usor de margini, rotind-o in aer. Inainte de a pune painea pe el, aseza cateva frunze proaspete de salcam, in mijlocul carpatorului (lopata de paine) ca sa nu se lipeasca painea pe,vatra. Aseza apoi painea pe carpator. Cu varful cutitului facea in coca semnul crucii. Cu mana stanga ridica mai sus testul, iar cu mana dreapta Iasa sa alunece usor, pe vatra, painea. Aseza deasupra painii testul. Cu vatraiul aduna de jur-imprejur spuza (jarul) cu cenusa. In cel mult o jumatate de ora painea era gata.” (Teleonnan)

Placinta la test

„Din faina de malai (de porumb). Mestecam faina cu branza, cu unt, cu oua si un pic de sare; mestecam pana se-ntarea bine ca aluatul. Puneam in tava de pamant: unt de oaie, ulei sau untura topita si, pe urrma, asezam frunza de vie sau brusturi (frunze) de varza murata. Turnam aluatul peste frunze si bagam la test sa se coaca.” (jud.Gorj)

Reteta: Paine la ţest

Aparitie in media – Gandul.info

 

Acest student la Politehnică a găsit afacerea perfectă în curtea bunicii. Românii care vor să redescopere un gust de altădată dau 150 de lei pe produsele lui

Un student a reînviat o tradiţie veche de sute de ani din satele româneşti: ţestul pentru coacerea pâinii. Folosit încă în unele din gospodăriile româneşti, ţestul este cuptorul din argilă folosit de bunicii noştri pentru coacerea pâinii.

George Dumitru, 23 de ani, este student în anul IV la Universitatea Politehnică din Bucureşti, la Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul Afacerilor.  În timpul liber, George se ocupă de producerea ţesturilor pentru cei care doresc să regăsească „un gust de altădată”. Ideea i-a venit din pură întâmplare, după ce bunicii sale din partea mamei i s-a spart dispozitivul cu care cocea pâine.

„Trebuia să facem neapărat altul, deoarece ne place foarte mult pâinea la ţest, datorită gustului ei unic. La confecţionare ne-au ajutat şi două vecine mai în vârsta, de la care am „furat” şi meseria. De la ele am învăţat practic tot procedeul, procedeu pe care l-am îmbunătrţit ulterior”, a povestit George Dumitru pentru gândul.

Studentul George Dumitru// foto pagina de Facebook

După această întâmplare, George s-a gândit că ar fi util să mai facă astfel de ţesturi şi pentru alţi oameni, care ştiu despre ce e vorba şi cărora le place pâinea de ţest.

„Am făcut aproximativ 7-8, unul pentru bunica şi încă două pentru nişte vecine. Ne-au mai rămas cam 4-5 ţesturi cu care nu aveam ce face. Aşa că am încercat să scăpăm de ele postând unul-două anunţuri pe internet, iar efectele nu au întârziat să apară. În 2-3 luni am reuşit să vând cele 5 ţesturi”, şi-a amintit studentul începuturile afacerii sale.

Ţesturile realizate de George Dumitru// foto Arhivă Personală

Pentru că între timp, ţestul a devenit o mică afacere, George şi-a făcut un site testuripaine.ro, site care are şi rubrică de vânzări. Preţul unui astfel de dispozitiv ajunge la 150 lei. La acest preţ  se adaugă şi taxele de curierat în cazul în care cel care îl comandă stă departe. George Dumitru are depozitul de dispozitive pentru copt pâine în comuna Beuca din Teleorman, acolo unde stă bunica lui.

Tehnica pentru construirea unui ţest este una tradiţională, cu materiale de construcţie care se găsesc la îndemâna oricui locuieşte la ţară. George Dumitru spune că are nevoie de argilă roşie, balegă de cal şi muşuroaie de pământ, care astăzi au devenit matriţe din ciment.

„Pământul se înmoaie cu o seară înainte de procesul pricipal. Acesta, împreună cu balega de cal se calcă cu picioarele de 9 ori, cifra considerată magică de strămoşii noştri. După ce s-a călcat de 9 ori, pământul se împarte în cantităţi egale, numite „guguloaie” şi se duce pe matriţe pentru modelare. Aici, cu mâna, se dă forma dorită, apoi se „stanţează” cu simbolul „S” – simbol creat pentru a da o mică parte de „design” produsului”, spune George Dumitru.

Studentul arată că cererea pentru astfel de dispozitive nu este constantă, dar o ia în seamnă pentru că înseamnă un venit suplimentar.

„Cererea e variabilă şi elastică. Din păcate nu este o cerere constantă pentru a se putea calcula un indicator economic (vânzări/săptămână, vânzări/zi). Raportând la un an, putem spune că nu este un câştig foarte mare, dar merită pentru un venit suplimentar. Persoanele interesate sunt din toată ţara, atât oraşe, cât şi sate. E adevărat că o pondere semnificativă este din Bucureşti, dar am primit comenzi din toate colţurile ţării”, a mai spus George.

Când are multe comenzi, George este ajutat de tatăl lui, care lucrează cot la cot cu el. Nu ştie multă lume ce înseamnă ţestul. Însă, George şi-a propus să-l popularizeze.

Studentul crede totuşi că un astfel de dispozitiv arhaic ar putea avea succes şi astăzi, deorece mai sunt încă persoane care au mâncat pâine la ţest făcută de de bunicii lor. „Şi aceste persoane  îşi doresc să mai trăiască măcar pentru un moment acele clipe, şi totodată gustul special pe care îl oferă pâinea la ţest”, a mai spus George Dumitru.

Ţestul încălzit pentru coacerea pâinii

Studentul spune că facultatea pe care o urmează îl ajută într-un fel să-şi dezvolte o afacere. „Chiar dacă unele informaţii ai impresia că nu te vor ajuta niciodată, practic, unele sunt foarte utile.Totodată, parcă te motivează şi mai mult atunci când vezi că poţi să pui în practică ceea ce ai învăţat, şi, culmea, iese destul de bine”, arată George, care nu ştie deocamdată dacă va avea o afacere cu ţesturi după ce va termina facultatea.

La vară, studentul îşi va susţine licenţa, apoi vrea să se înscrie la masterat, şi în paralelel să se ocupe şi de comenzile pentru ţesturi. „Sunt de părere că, deşi e foarte greu, poţi fi şi angajat şi antreprenor în acelaşi timp, contează doar să vrei”, a spus George Dumitru. În acelaşi timp, studentul este pasionat şi de fotografie şi film.

Ţestul este unul dintre cele mai vechi sisteme pentru coacerea pâinii din România, folosit mai ales în zona rurală din  sud a ţării. Denumirea de ţest vine din cuvântul latin „testum” care înseamnă vas de lut, capac de argilă. Cel mai vechi ţest descoperit  a fost pe terirtoriul judeţului Olt – comuna Fărcaşele – dispozitiv care datează din secolul al X – lea. Ţestul se încălzeşte foarte repede  cu surcele, coceni de porumb şi beţe de floarea soarelui.

sursa: gandul.info

Pâinea la ţest, secretul Olteniei !

www.TesturiPaine.ro

www.TesturiPaine.ro

Şi românii au lipia lor. Făină straşnic cernută pentru un aluat bine dospit, câteva surcele, bălării sau beţe de floarea-soarelui de pus pe foc şi priceperea „trecutelor” gospodine din zona Olteniei au dat naştere unuia dintre cele mai de preţ produse tradiţionale româneşti: pâinea la ţest. Întregul secret al gustului stă însă ascuns în capacul din lut care înăbuşă sute de ani de istorie, rezumâdu-i la o reţetă unică. Întreaga istorie a ţestului a început în câmpia Olteniei, în comuna Fărcaşele, unde s-au inventat cele mai vechi sisteme pentru copt pâinea folosite de români şi în prezent: ţestul şi cuptorul pe vatră.

www.TesturiPaine.ro

Test pentru paine pe vatra

 

 

Faptul că aceste „instalaţii” care s-au folosit concomitent sunt legate de vatra liberă cu horn demonstrează o dată mai mult vechimea lor. Gospodinele preferau întotdeauna să folosească ţestul în locul cuptorului de dimensiuni mari pentru că se încălzea mai repede, iar pe lângă pâine, azimă sau turtă se coc şi alte mâncăruri precum ghiveci, cartofi şi chiar carne. Materialul din care se confecţionează ţestul în satele din Olt este lutul (pământul galben) amestecat cu balegă de cal şi uneori cu câlţi. Acest arhaic cuptor mobil, făcut după o anumită tehnică, se confecţiona la începutul secolului trecut într-o atmosferă plină de multe credinţe magice.