Aparitie in media – Gandul.info

 

Acest student la Politehnică a găsit afacerea perfectă în curtea bunicii. Românii care vor să redescopere un gust de altădată dau 150 de lei pe produsele lui

Un student a reînviat o tradiţie veche de sute de ani din satele româneşti: ţestul pentru coacerea pâinii. Folosit încă în unele din gospodăriile româneşti, ţestul este cuptorul din argilă folosit de bunicii noştri pentru coacerea pâinii.

George Dumitru, 23 de ani, este student în anul IV la Universitatea Politehnică din Bucureşti, la Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul Afacerilor.  În timpul liber, George se ocupă de producerea ţesturilor pentru cei care doresc să regăsească „un gust de altădată”. Ideea i-a venit din pură întâmplare, după ce bunicii sale din partea mamei i s-a spart dispozitivul cu care cocea pâine.

„Trebuia să facem neapărat altul, deoarece ne place foarte mult pâinea la ţest, datorită gustului ei unic. La confecţionare ne-au ajutat şi două vecine mai în vârsta, de la care am „furat” şi meseria. De la ele am învăţat practic tot procedeul, procedeu pe care l-am îmbunătrţit ulterior”, a povestit George Dumitru pentru gândul.

Studentul George Dumitru// foto pagina de Facebook

După această întâmplare, George s-a gândit că ar fi util să mai facă astfel de ţesturi şi pentru alţi oameni, care ştiu despre ce e vorba şi cărora le place pâinea de ţest.

„Am făcut aproximativ 7-8, unul pentru bunica şi încă două pentru nişte vecine. Ne-au mai rămas cam 4-5 ţesturi cu care nu aveam ce face. Aşa că am încercat să scăpăm de ele postând unul-două anunţuri pe internet, iar efectele nu au întârziat să apară. În 2-3 luni am reuşit să vând cele 5 ţesturi”, şi-a amintit studentul începuturile afacerii sale.

Ţesturile realizate de George Dumitru// foto Arhivă Personală

Pentru că între timp, ţestul a devenit o mică afacere, George şi-a făcut un site testuripaine.ro, site care are şi rubrică de vânzări. Preţul unui astfel de dispozitiv ajunge la 150 lei. La acest preţ  se adaugă şi taxele de curierat în cazul în care cel care îl comandă stă departe. George Dumitru are depozitul de dispozitive pentru copt pâine în comuna Beuca din Teleorman, acolo unde stă bunica lui.

Tehnica pentru construirea unui ţest este una tradiţională, cu materiale de construcţie care se găsesc la îndemâna oricui locuieşte la ţară. George Dumitru spune că are nevoie de argilă roşie, balegă de cal şi muşuroaie de pământ, care astăzi au devenit matriţe din ciment.

„Pământul se înmoaie cu o seară înainte de procesul pricipal. Acesta, împreună cu balega de cal se calcă cu picioarele de 9 ori, cifra considerată magică de strămoşii noştri. După ce s-a călcat de 9 ori, pământul se împarte în cantităţi egale, numite „guguloaie” şi se duce pe matriţe pentru modelare. Aici, cu mâna, se dă forma dorită, apoi se „stanţează” cu simbolul „S” – simbol creat pentru a da o mică parte de „design” produsului”, spune George Dumitru.

Studentul arată că cererea pentru astfel de dispozitive nu este constantă, dar o ia în seamnă pentru că înseamnă un venit suplimentar.

„Cererea e variabilă şi elastică. Din păcate nu este o cerere constantă pentru a se putea calcula un indicator economic (vânzări/săptămână, vânzări/zi). Raportând la un an, putem spune că nu este un câştig foarte mare, dar merită pentru un venit suplimentar. Persoanele interesate sunt din toată ţara, atât oraşe, cât şi sate. E adevărat că o pondere semnificativă este din Bucureşti, dar am primit comenzi din toate colţurile ţării”, a mai spus George.

Când are multe comenzi, George este ajutat de tatăl lui, care lucrează cot la cot cu el. Nu ştie multă lume ce înseamnă ţestul. Însă, George şi-a propus să-l popularizeze.

Studentul crede totuşi că un astfel de dispozitiv arhaic ar putea avea succes şi astăzi, deorece mai sunt încă persoane care au mâncat pâine la ţest făcută de de bunicii lor. „Şi aceste persoane  îşi doresc să mai trăiască măcar pentru un moment acele clipe, şi totodată gustul special pe care îl oferă pâinea la ţest”, a mai spus George Dumitru.

Ţestul încălzit pentru coacerea pâinii

Studentul spune că facultatea pe care o urmează îl ajută într-un fel să-şi dezvolte o afacere. „Chiar dacă unele informaţii ai impresia că nu te vor ajuta niciodată, practic, unele sunt foarte utile.Totodată, parcă te motivează şi mai mult atunci când vezi că poţi să pui în practică ceea ce ai învăţat, şi, culmea, iese destul de bine”, arată George, care nu ştie deocamdată dacă va avea o afacere cu ţesturi după ce va termina facultatea.

La vară, studentul îşi va susţine licenţa, apoi vrea să se înscrie la masterat, şi în paralelel să se ocupe şi de comenzile pentru ţesturi. „Sunt de părere că, deşi e foarte greu, poţi fi şi angajat şi antreprenor în acelaşi timp, contează doar să vrei”, a spus George Dumitru. În acelaşi timp, studentul este pasionat şi de fotografie şi film.

Ţestul este unul dintre cele mai vechi sisteme pentru coacerea pâinii din România, folosit mai ales în zona rurală din  sud a ţării. Denumirea de ţest vine din cuvântul latin „testum” care înseamnă vas de lut, capac de argilă. Cel mai vechi ţest descoperit  a fost pe terirtoriul judeţului Olt – comuna Fărcaşele – dispozitiv care datează din secolul al X – lea. Ţestul se încălzeşte foarte repede  cu surcele, coceni de porumb şi beţe de floarea soarelui.

sursa: gandul.info

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *